You are currently viewing Construcție ilegală – ce poți face

Construcție ilegală – ce poți face

  • Post category:Construcții
  • Reading time:7 mins read

Care sunt indiciile că lângă tine apare o construcție ilegală? În cât timp poți ataca în instanța autorizația de construire? Ce obligații au primăriile față de vecini atunci când aprobă o nouă construcție? Află din acest articol. 

Construcție ilegală – între blocurile a început construcția unui bloc

Ce trebuie să știi

Oprirea unei construcții este posibilă în trei feluri:

1. Fie primăria emitentă revocă autorizația. Și se opresc lucrările. Citeste aici mai multe despre autorizația de constructie.
2. Fie Inspectoratul de Stat în Construcții (ISC) face verificări (dacă șantierul există deja) și spune dacă autorizația și/sau certificatul de urbanism respectă sau nu diferite norme, apoi trimite Prefecturii, care anunță instanța (în cazul acesta se opresc lucrările până la decizia instanței – doar când prefectul face sesizare se opresc lucrările, dacă cetățenii dau în judecată nu se opresc).
3. Fie se acționează direct în judecată și la finalizarea procesului, în caz de câștig, se opresc lucrările.

Ce poți face

Nu există o rețetă unică a pașilor care pot fi parcurși, însă îți recomandăm următoarele lucruri:

1. Documentează-te

Există o autorizație de construire și un certificat urbanism? Ce spun ele? Există un PUD – Plan Urbanistic de Detaliu? Ce spune el și cum se încadrează în PUZ-ul (Plan Urbanistic
Zonal) de sector? Câți oameni sunt afectați, cine e beneficiarul construcției, ce spun asociațiile de proprietari din zonă?

Citește aici mai multe despre PUZ si PUD.

2. Analizează diversele norme

Care e înălțimea permisă în zonă, ce înălțime i-a fost permisă clădirii în construcție, care sunt distanțele dintre clădirile din jur și construcția actuală? Aici este util ajutorul unui specialist (arhitect, urbanist). De asemenea, Legea 50/1991, actualizată în 2017, privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, oferă informații cu privire la normele în care trebuie să se încadreze construcțiile.

3. Ia legătura cu instituțiile responsabile

Poți trimite petiții și/sau programa audiențe cu: Inspectoratul de Stat în Construcții (ISC), Primăria de Sector (primar, arhitect șef, director urbanism), Primăria de Municipiu, MDRAP, Prefectura (pentru legalitate actelor, dacă este cazul), Consiliul Local/General, Disciplina în Construcții (sub Poliția Locală, sub Consiliul Local)

4. Observă șantierul. Problemele sesizate intră în responsabilitatea Disciplinei în Construcții

• Trebuie să fie afișat un panou cu anul de finalizare, beneficiar, număr autorizație, macheta construcției (cum va arăta ea)
• Verifică dacă intrarea utilajelor se face pe unde se menționează oficial. Unele străzi au limitări de tonaj. Trebuie să se curețe dacă se face mizerie pe stradă, roțile utilajelor să fie curățate
• Zgomotul se permite doar în anumite ore, șantierul trebuie să aibă plasă de protecție, muncitorii să aibă echipament (dacă se fac mutări de mașini, trebuie să fie afișat un anunț pentru locuitori)

Construcție ilegală – al cui este terenul unei construcții?

Ce trebuie să știi

Atunci când te deranjează o problemă din spațiul public (se construiește o clădire nepotrivită), primul pas este să încerci să afli mai multe informații: al cui este terenul? ce scrie în autorizație? ce instituție este responsabilă? există o hotărâre a consiliului local? etc.

În România, Legea 544/2001 privind liberul acces la informații de interes public îți dă dreptul să ceri și să primești informații și documente de interes public. Conform legii, o informație de interes public este orice informație care privește activitățile sau rezultă din activitățile unei autorități sau instituții publice. Există și unele excepții, descrise la art. 12 – documentele și informațiile secretizate, datele personale etc

Ce poți face

Procedura prin care se pot solicita astfel de informații este destul de simplă: o cerere scrisă depusă la registratura instituției sau transmisă pe fax sau pe email.

Autoritatea publică este obligată să furnizeze informațiile solicitate în 10 zile de la depunerea cererii. Dacă durata necesară este mai mare, termenul se poate prelungi până la 30 de zile (cu notificarea solicitantului în termen de 10 zile). În cazul în care autoritatea refuză să ofere informațiile, invocând un temei legal, aceasta trebuie să răspundă în termen de 5 zile de la înregistrarea cererii.

Două lucruri sunt importante în formularea cererilor de informații de interes public:
• Să identifici cât de bine poți care este instituția care deține informația pe care o dorești. Dacă nu știi sigur, e mai bine să transmiți cererea simultan acelor instituții pe care le crezi responsabile.
• Să precizezi cât mai clar informația sau documentul pe care vrei să îl obții. Ex.: copia procesului verbal de recepție a lucrărilor xxx, hotărârea consiliului local privind yyy, informații cu privire la planurile și proiectele primăriei de sector privind parcela de la adresa zzz etc.
Nu uita să ceri numărul de înregistrare, te poate ajuta ulterior!

Ai grijă să precizezi adresa (email sau poștală) la care dorești să primești informațiile solicitate. Autoritatea respectivă poate pretinde plata copiilor documentelor pe care le soliciți.

Ce faci dacă nu primești informația

• Reclamație administrativă adresată șefului instituției responsabile – transmisă în termen de maxim 30 de zile de la primirea refuzului (sau de la depunerea cererii care a rămas fără răspuns)
• Plângere la secția de contencios administrativ a tribunalului în a cărui rază teritorială domiciliezi sau în a cărui rază teritorială se află instituția vizată. Plângerea se face în termen de 30 de zile de la primirea refuzului (sau de la depunerea cererii care a rămas fără răspuns).

Sursă: „Ghid de supraviețuire civică” de cere.ong