Studiul geotehnic reprezintă primul pas ȋn identificarea naturii terenului de fundare pentru realizarea unei fundaţii adecvate construcţiei. Un studiu geotehnic este esenţial. Sunt importante detalii precum adâncimea maximă de îngheț, permeabilitatea solului, structura lui în adâncime, compoziția și incluziunile, adâncimea pânzei freatice, stabilitatea solului, riscul de alunecări de teren și recomandări pentru proiectul tehnic. .
Oricine ştie importanţa fundamentală a unei fundaţii bune pentru orice fel de construcţie, iar aceasta este asigurată de studiul geotehnic. Acesta va furniza toate datele geotehnice necesare pentru calculul de dimensionare a elementelor de rezistenţă ale viitoarei construcții, inclusiv recomandarea soluţiei de fundare. Studiul reduce costurile de construcție, astfel în cazul neefectuării de studii geotehnice exista posibilitatea supradimensionarii in proiectare.
Construirea unei case reprezintă pentru mulţi dintre noi o investiţie de o viaţă. Şi cum terenul reprezintă o parte importantă a investiției trebuie să acordăm acestuia atenţia cuvenită. Este foarte important că terenul pe care vrem să construim să fie unul de calitate iar studiul geotehnic ne poate spune acest lucru.
Pentru ce tipuri de clădiri se poate realiza studiul:
– construcții civile: case, blocuri, clădiri de birouri
– construcții industriale: hale, fabrici, depozite
– construcții energetice: centrale eoliene, panouri solare
– construcții miniere, de telecomunicații, edilitare
– construcții din categoria infrastructurii
– construcții de porturi, șantiere navale
– construcții și amenajări hidrotehnice.
Acte necesare pentru un studiu geotehnic
Următoarele acte sunt necesare:
- Actul de proprietate
- Certificatul de urbanism
- Plan de încadrare în zonă
- Memoriu tehnic de arhitectură
Ce presupune studiul geotehnic
- executarea unuia sau mai multe foraje pe terenul pe care va fi amplasată construcția
- prelevarea probelor de pământ și de apă (dacă este cazul)
- analiza în laborator a probelor de pământ și apă
- întocmirea referatului geotehnic și verificarea documentației de către un expert autorizat
Următoarele informații sunt necesare în cazul în care doriți un studiu geotehnic:
- amprenta la sol a construcției
- suprafața terenului pe care va fi amplasată casa
- înclinația terenului
- apropierea terenului de apă (lac, pârâu, râu)
- pereți comuni cu clădiri existente
- regimul de înălțime al clădirii (subsol, demisol, parter și număr de etaje)
- locația geografică exactă unde va fi construită casa.
Cât durează efectuarea unui studiu geotehnic?
Durata studiului creste direct proporțional cu complexitatea construcției și numărul de foraje efectuate. Durata minimă este de aproximativ 7 zile.
Valabilitatea unui studiu geotehnic
Un studiu geotehnic, în teorie, nu are un termen de valabilitate pentru ca, în general, condițiile geotehnice nu se schimba. Cu toate acestea, pot exista situații care necesita modificări ale studiului geotehnic:
- Depunerea unor umpluturi pe terenul respectiv, anterior începerii construcției
- Modificări legislative noi apărute
- Modificări constructive – un studiu geotehnic realizat cu un singur foraj pentru o casa simpla nu mai oferă informații suficiente dacă pe același amplasament se dorește ridicarea unei case cu 4 etaje și subsol.
Cum vă poate ajuta un studiu geotehnic să economisiți bani?
Ing. Călin Alexandru a povestit într-un interviu pentru financiarul.ro cum se poate realiza acest lucru:
Exemplul 1: Prelevarea probelor din foraj și analizarea lor în laborator duc la cunoașterea exactă a caracteristicilor pământului de sub fundație, ceea ce duce la o proiectare corectă a dimensiunilor fundației și structurii casei. Dacă un proiectant sau arhitect nu are date concrete de la pământul de sub casa dumneavoastră, atunci el o să își ia marje de eroare suficient de mari, iar fundația și structura casei o sa fie aproape dublă față de cât ar fi necesar.
Exemplul 2: Verificarea terenului de sub fundație, daca este contractil sau sensibil la umezire. Neverificarea acestui aspect duce în timp la degradări ale structurii casei, degradări ale tencuielii, crăpături vizibile în pereți – toate din cauza tasărilor diferențiate ce apar în urma unor ploi mai abundente sau în urma topirii zăpezilor.
Exemplul 3: Zone cu umpluturi formate din gunoaie, materii organice, funduri de albii ale unor vechi meandre de râu; toate provoacă tasări ale clădirilor și degradări în timp.
Exemplul 4: Apa subterană. Dacă nu este identificat nivelul apei subterane și se proiectează în necunoștință de cauză, apar infiltrații ale apei subterane în subsoluri, igrasie, tasări etc.
