Mansarda reprezintă spațiu funcțional cuprins intre învelitoare (tabla) și ultimul nivel al unei clădiri, care asigură respectarea cerințelor de siguranță, protecție și confort corespunzătoare utilizării specifice, aceea de locuire. Mansarda se include în numărul de niveluri supraterane.
Mansarda poate fi realizate prin:
- amenajarea podurilor circulabile existente – poduri mansardate
- conceperea unui spațiu mansardat la clădiri existente, modificând parțial sau total acoperișul – mansarde realizate prin supraetajare
- prin proiectarea și executarea mansardelor odată cu clădirea – mansarde noi
La realizarea mansardelor, indiferent de tipul acestora, se va urmări:
- asigurarea condițiilor de funcționalitate
- asigurarea rezistenței și stabilității acoperișului mansardat
- asigurarea exploatării spațiului mansardat, în condiții de siguranță
- asigurarea protecției împotriva focului
- asigurarea igienei mediului interior, în condițiile unei iluminări și ventilări naturale eficiente
- asigurarea izolării termice și hidrofuge corespunzătoare
- asigurarea protecției împotriva zgomotului.
Orice mansardare, la clădirile de locuit existente, impune expertizarea construcției respective, în conformitate cu prevederile Normativului P 100 (Codul de proiectare seismică – prevederi de proiectare pentru clădiri).
Citiți aici mai multe despre expertiza tehnică.
Ce se poate amenaja la mansardă
In mansarde se pot realiza:
- apartamente independente – pe un nivel sau pe două niveluri (tip duplex), în funcție de înălțimea spațiului mansardat (existent sau creat), având acces separat de cel al apartamentelor de dedesubt, în funcție de tipul clădirii și de posibilitățile concrete de rezolvare
- extinderi ale ultimului nivel, accesul făcându-se prin intermediul unei scări interioare, din cadrul spațiului de la ultimul nivel. Mansarda, împreună cu ultimul nivel, poate deveni astfel un apartament tip duplex sau triplex.
In funcție de tipul de mansardă, proiectarea acesteia se face în mod diferit, corespunzător posibilităților sau dorințelor beneficiarului, precum și conform reglementărilor specifice.
Astfel, este necesar sa se urmărească mai multe lucruri:
- asigurarea unei înălțimi utile în zona cu înălțimea maximă a încăperii de min. 2.55 m pentru încăperile de locuit și bucătării și a unei înălțimi minime de 2,30 m pentru debarale, băi;
- asigurarea unei înălțimi libere de circulație de min. 1,90 m considerându-se “zona activă” a mansardei;
- limitarea suprafeței utile a mansardei în funcție de panta acoperișului;
- limitarea gabaritului mansardei, prin corelarea înălțimilor minime impuse, cu dimensiunea suprafeței utile rezultate.
Cum se face accesul la mansardă
Accesul la spațiile mansardate se poate asigura prin scări interioare sau exterioare sau lifturi, în funcție de tipul clădirii, tipul apartamentelor mansardate, precum și de posibilitățile concrete de rezolvare a acestora.
In cazul clădirilor existente, accesul se poate asigura prin prelungirea scării comune interioare cu încă un nivel (cum este cazul clădirilor cu mai mult de un nivel, ce au scară comună exterioară apartamentelor), sau prin prevederea unei scări exterioare clădirii (de regulă în cazul clădirilor individuale P sau P+1). Scara poate fi închisă, sau deschisă dar acoperită, astfel concepută și executată încât să confere condiții de siguranță utilizatorilor, inclusiv condiții atmosferice nefavorabile (ploaie, zăpadă. furtună etc.).
Circulația in cadrul apartamentelor mansardate etajate (duplex) se va face prin intermediul unor scări interioare ușoare, dimensionate minimal.
La spații mansardate ce constituie extinderi ale apartamentelor de la ultimul nivel, accesul se va face prin scări interioare apartamentelor, rezolvate prin decuparea planșeului de la ultimul nivel, dimensionate minimal, dar conformate corespunzător asigurării condițiilor de siguranță.
In cazul clădirilor noi, accesul la spațiul mansardat se va asigura printr-o proiectare inițială corespunzătoare, în funcție de solicitarea beneficiarului și conform reglementărilor specifice în vigoare la data proiectării.
Iluminarea și ventilarea mansardelor
Asigurarea unei iluminări și ventilări eficiente, precum și al unui confort vizual corespunzător, se face prin prevederea unor deschideri în acoperiș prin ferestre de mansardă, lucarne sau uși-ferestre (glasvanduri).
Ferestre de mansardă
Aceste tipuri de ferestre înclinate, inserate în structura acoperișurilor în panta, prezintă atât avantaje cât și dezavantaje față de o fereastră verticală.
Avantajele unor astfel de ferestre – având aceeași pantă cu cea a învelitorii, pot fi utilizate la mansardarea podurilor existente, fără a produce modificări majore în structura acoperișului și fără a schimba aspectul general al acesteia prin inserarea lor în planul acoperișurilor.
Citiți aici mai multe despre elementele unui acoperiș.
Dezavantajele unor astfel de ferestre:
- însorirea și încălzirea atmosferei interioare a încăperilor, pe timp de vara, este mai puternică;
- cantitatea de aer proaspăt care pătrunde printr-o fereastră înclinată este mai mică;
- manevrarea ferestrelor este îngreunată de poziția acestora, în special la cele poziționate peste înălțimea de 2.00 m.
- posibilitatea de întreținere a acestora este mai dificilă;
- riscul de înghețare și deci obturarea, pe timp de iarnă, este mai ridicat, în special la pante < 45′.
Lucarne
Aceste tipuri de ferestre, specifice acoperișurilor cu pantă mare, au următoarele avantaje și dezavantaje față de “ferestrele de mansarda”.
Avantaje
- însorirea și încălzirea atmosferei interioare încăperilor este mai puțin agresivă;
- ventilarea naturală se poate asigura în condiții optime;
- manevrabilitatea ochiurilor mobile este facilă (în condițiile asigurării unei poziționări corespunzătoare a sistemelor de manevrare);
- confortul vizual este asigurat prin posibilitatea poziționării corespunzătoare acestor tipuri de ferestre.
Dezavantaje – riscul înfiltrării apei de ploaie, în cazul nerezolvării corecte a racordării dintre versanții acoperișului și lucarnă.
Uși-ferestre (glasvanduri)
In cazul în care volumetria și conformarea spațiului interior permit, se pot realiza terase, balcoane etc., prin retragerea pereților perimetrali, obținându-se astfel vitraje de dimensiuni mai mari care au avantajul că pot asigura pe lângă o iluminare ventilare eficientă, legătură confortabilă cu exteriorul.
