You are currently viewing Scările – noțiuni generale

Scările – noțiuni generale

  • Post category:Construcții
  • Reading time:9 mins read

Scările nu numai că facilitează circulația în mod natural, dar constituie și un element esențial pentru orice construcție, facilitând legătura între clădire și mediul exterior sau între diverse etaje în interiorul acesteia. Pe lângă rolul lor fundamental pentru circulația în interiorul clădirii, scările joacă și un rol important în evacuarea rapidă a persoanelor în situații de urgență, cum ar fi incendiile sau cutremurele.

Scările trebuie să satisfacă o serie de condiții  privind confortul circulației, rezistență și stabilitate la solicitările rezultate din greutatea elementelor componente sau greutatea oamenilor.

Scările pot fi de mai multe feluri:

  • Scări monumentale care urmăresc realizarea unui efect arhitectonic deosebit
  • Scări principale care servesc la circulația normală în clădire
  • Scări secundare care servesc la  circulația de serviciu între diferite nivele, cum ar fi scări spre pod sau spre pivniță. Aceste scări, în general, nu se iau în considerare în caz de evacuare la incendiu sau la cutremur.

Forma unei scări depinde de suprafața casei scării, de importanța scării, de cerințele arhitectonice și de raporturile dintre dimensiunile casei scărilor.

Scările drepte au o lungime mare dar necesită spațiu redus. În cazul în care numărul treptelor este mai mare de 15, este necesar un podest pentru odihnă.

La construcțiile civile se folosesc, de obicei, scările cu doua aripi paralele și podest intermediar. În cazul în care spațiul disponibil din casa scării este limitat, se folosesc scări drepte cu trepte balansate.

Când circulația este redusa sau spațiul este foarte mic, sunt utilizate scări în spirală.

Scările

Elementele principale ale unei scări

Casa scării este spațiul special amenajat pentru amplasarea scărilor interioare. Trebuie să fie vizibilă și accesibilă direct de la intrare. Acest spațiu din clădire, folosit pentru evacuare în caz de pericol, trebuie să fie separat de restul clădirii prin pereți, planșee și uși rezistente la foc. Acest lucru este necesar pentru a se putea parcurge, în siguranță, traseul complet până la exterior.

Casa scării trebuie să fie ventilată și iluminată natural. Suprafața ferestrelor trebuie să fie de cel puțin 1/14 din suprafața orizontală a casei scărilor, pentru fiecare etaj în parte. Când nu este posibilă iluminarea naturală, se admite și lumina artificială, cu condiția să fie asigurată posibilitatea de funcționare, în caz de incendiu sau cutremur a unui sistem automat de iluminare artificială. Este necesară comunicarea cu acoperișul, cu podul sau cu terasa.

Scările

Treapta reprezintă suprafața orizontală pe care se circulă. Treptele au aceeași înălțime. Lungimea treptei depinde de debitul curent al circulației și de dimensiunile obiectelor ce urmează a fi transportate pe scară.

Contra-treapta reprezintă suprafața verticală care leagă două trepte consecutive, formând înălțimea treptei. Raportul dintre înălțimea și lățimea treptei dă panta scării. Pantă scării este elementul determinant al confortului circulației.

În funcție de înălțimea contra-treptei, scările pot fi:

  • joase – cu înălțimea mai mică de 16,5 cm. Treptele joase sunt recomandate pentru scări secundare
  • mijlocii – cu înălțimea este cuprinsă între 16,5 și 17,5 cm. Treptele mijlocii sunt recomandate pentru scări principale și secundare
  • înalte – cu înălțimea este cuprinsă între 17,6 și 22,5 cm. Treptele înalte sunt indicate numai pentru scări secundare, iar cele cu înălțimea mai mare 19,5 cm sunt admise doar la scări de serviciu.

Pentru a se putea păși comod pe o scară, treapta se prevede cu un profil (ciubuc), care iese în consolă cam 2-5 cm. Profilul constituie, în același timp , și un element decorativ.

Rampa este porțiunea înclinată a scării și poate fi dreaptă sau curbă. Numărul de trepte al unei rampe este de cel puțin 3 pentru o circulație comodă și în condiții de securitate, și de cel mult 16 trepte. Peste acest număr, se recomandă a fi întrerupte prin podeste de odihnă.

Înălțimea dintre două rampe suprapuse sau o rampă și podestul superior este de cel puțin 2,20 m la scările principale și 1,90 m la scările de serviciu.

Grinda de vang este elementul de rezistență, grinda înclinată, pe care reazemă treptele sau planul rampei.

Podestul face trecerea de la o rampă la alta sau de la o scară la nivelul unor suprafețe plane orizontale. Lățimea podestului este egală cu lățimea scării, pentru a asigura o bună circulație.

Balustrada se prevede la  partea liberă a rampei sau podestului și trebuie să reziste la evacuarea oamenilor. Înălțimea de siguranță a balustradelor trebuie să fie 0,8-0,9 m. Și în dreptul ferestrelor întretăiate de podestele scărilor trebuie să se monteze o balustradă.

Citiți aici mai multe despre ce condiții trebuie să îndeplinească o clădire pentru a fi în siguranță.

Mâna curentă este o piesă profilată, situată la partea  superioară a balustradei. Ea este fixată solid de balustradă sau de pereții scărilor în cazul scărilor mai înguste, iar la scările mai late ea trebuie fixată pe ambele părți ale balustradei. Forma și secțiunea mâinii curente trebuie să fie astfel concepută, încât să fie ușor cuprinsă cu mâna.

Dimensionarea scărilor

În vederea dimensionării funcționale a scărilor, se vor determina prin calcul lățimea și înălțimea treptelor, lățimea rampei și a podestelor. Dimensiunile acestora se stabilesc în funcție de necesitățile funcționale ale clădirii și de destinația scării.

Lățimea rampei sau lungimea treptei se determina din considerente funcționale și de evacuare rapidă a clădirii, în caz de pericol. La clădirile de locuit, care au o populație redusă, lățimea rampei rezultă din condiții funcționale și din posibilitatea de a se putea transporta pe scări diferite obiecte. La clădirile publice, cu aglomerare mare de oameni, lățimea scării rezultă dintr-o dimensionare necesara pentru evacuarea oamenilor în caz de pericol.

Se consideră că evacuarea  persoanelor se face sub formă de fluxuri,  șiruri de persoane așezate una în spatele celeilalte, care circulă pe scări spre exteriorul clădirii. Pe baza numărului de fluxuri, se determina lățimea scării, care este cel puțin: 0,80 m pentru un flux, de 1,10 m pentru 2 fluxuri, de 1,60 m pentru 3 fluxuri, de 2,10 m pentru 4 fluxuri, și de 2,50 m pentru 5 fluxuri.

Scările